Un avort spontan este un şoc imens pentru mamă, o experienţă cruntă care lasă semne adânci asupra psihicului femeilor. Conform statisticilor, avorturile spontane apar cel mai adesea atunci când femeia nu-şi dă seama că este însărcinată. Aproximativ 50% dintre avorturile spontane se datorează acestui motiv.
Avortul poate avea diverse cauze. Atunci când o sarcină cu probleme este depistată la timp, tratamentul hormonal primit în spital poate ajuta la depăşirea perioadei critice. Cu toate acestea, femeile trebuie să fie conştiente de faptul că problemele pot apărea ca urmare a stării generale proaste a mamei – starea de sănătate a femeilor în timpul sarcinii este extrem de importantă. Pe partea cealaltă, anumite anomalii ale fătului pot duce la pierderea sarcinii.
Cauzele exacte ale unui avort spontan!
Cauzele avortului spontan pot ţine atât de mamă, cât şi de făt. Fătul poate avea, de exemplu, un defect genetic, ceea ce duce, în jumătate din cazuri, la pierderea sarcinii în primele săptămâni.
Avortul spontan poate interveni atunci când fătul este afectat de efectele toxice ale medicamentelor, produselor chimice, alcool sau droguri De asemenea, trebuie amintit că implantarea necorespunzătoare a blastocistului în uter duce la încetarea din evoluţie a sarcinii.
O femeie ar putea să nu ştie că are o structură defectuoasă a uterului. Printre cauzele avorturilor spontane se numără, de asemenea, fibroame şi polipi ai uterului, răni în interiorul organului reproducător, ca urmare a unui chiuretaj necorespunzător.
Foarte multe sarcini se pierd ca urmare a unor defecte ale colului uterin. De multe ori cervixul se deschide prea devreme sau este prea scurt. Această problemă se întâlneşte mai ales la femeile care au fost supuse unei intervenţii chirurgicale pe colul uterin.
Ar trebui să ştii că fiecare naştere poate duce la deteriorarea colului uterin. Cu cât o femeie a avut mai multe naşteri, cu atât pericolul este mai mare. Situaţia exactă poate fi evaluată la o examinare ecografică asupra colului uterin. La unele femei, poate fi necesară o măsură preventivă de coasere circulară a cervixului. De asemenea, se poate recomanda evitarea actului sexual.
Un rol foarte important în menţinerea sarcinii îl joacă hormonii. La începutul sarcinii, funcţionarea necorespunzătoare a corpului luteal – o mică formaţiune care înconjoară viitorul copil şi care secretă progesteron, reprezintă cea mai mare ameninţare. În timp, la aproximativ 7-9 săptămâni, placenta începe să preia funcţia principala de menţinere a fătului în viaţă. Apoi, importanța corpului luteal scade şi ameninţarea trece. Sunt extrem de importanţi şi hormonii tiroidieni. Dacă aceştia nu funcţionează în mod corespunzător, s-ar putea pierde sarcina. Femeilor cu un istoric de sarcini pierdute, medicul ginecolog le va monitoriza nivelul hormonilor din sânge şi le va recomanda un tratament hormonal, dacă va fi nevoie.
Dacă aţi suferit deja un avort spontan, trebuie să vă examinaţi starea de sănătate: diabet, boli de ficat, de rinichi şi boli infecţioase cum ar fi gripa, rujeola, rubeola, toxoplasmoza, care pot avea un efect negativ asupra sarcinii. În cazul în care o femeie suferă de o boală cronică, este important ca starea ei să să stabilizeze înainte de rămâne din nou gravidă.
Tatăl copilului poate fi, de asemenea, „vinovat” de avortul spontan – în cazul în care a transferat fătului un defect genetic. Vârsta înaintată a viitorului tată (pste 55 de ani), de asemenea, creşte riscul de malformaţii fetale. În astfel de cazuri se recomandă efectuarea testelor prenatale.
Deşi puţine persoane vorbesc despre asta, trauma psihică poate provoca un avort spontan.
70% din cazurile de avort spontan au drept cauze aberaţii cromozomiale sau anomalii genetice ale celulelor de reproducere. Acest lucru este legat de faptul că nu întotdeauna materialul genetic al celulelor reproducătoare este corect.
Mai mult de 20% dintre ovulele femeilor tinere, sănătoase şi fertile şi aproape 10% din sperma bărbaţilor tineri, sănătoşi şi fertili suferă modificări cromozomiale. Deci când vine vorba de participarea la concepţie a celulelor de reproducere cu un material genetic anormal, aproape sigur se va produce un avort spontan în următoarele zile sau săptămâni. Cu unele modificări genetice sarcina poate fi menţinută şi copilul se naşte cu o boală genetică – sindromul Down sau alte anomalii congenitale.
Aberaţiile cromozomiale ale embrionului în curs de dezvoltare apar de obicei accidental. Dar nu întotdeauna – uneori anomaliile cromozomiale la copil apar pentru că unul dintre părinţi este un transportator de cromozomi anormali. Astfel, după două avorturi spontane, ambii parteneri trebuie să facă investigaţii. Riscul ca testarea genetică să dezvăluie schimbările cromozomiale de transport nu este mare – de doar 2-5%. Dar printre cuplurile cu avorturi spontane recurente aproximativ 2% sunt transportatori ale unei foarte mici şi greu de detectat schimbări cromozomiale.
Deşi riscul de a apărea modificări cromozomiale la transport este mic, acest risc nu ar trebui subestimat. Într-un cuplu în care unul dintre parteneri este transportator de aberaţii cromozomiale, apare nu numai un risc crescut de avort spontan, dar de multe ori e posibil să se nască un copil cu defecte şi întârziere de dezvoltare severe.
Uneori cariotipurile ambilor parteneri sunt corecte, dar aberaţiile cromozomiale ale embrionului se repetă în sarcinile ulterioare. Există cupluri în care apar astfel de riscuri. Acest lucru poate fi demonstrat doar prin testarea genetică corionică de avort spontan.
Sarcina extrauterină
O sarcina extrauterină apare rar, dar poate avea consecinţe grave asupra sănătăţii femeii, uneori chiar poate să îi pună viaţa în pericol. De aceea este important să se recunoască repede o sarcină extrauterină. Corpul femeii are un singur loc creat pentru a găzdui o viaţă nouă – este vorba de uter. Atunci când dintr-un motiv oarecare embrionul nu reuşeşte să ajungă în uter, avem de a face cu patologia de sarcină, care previne cursul natural al sarcinii şi naşterii.
Embrionul care nu stă ascuns în endometru va fi expulzat rapid în afară corpului (avort timpuriu) sau creşte şi se dezvoltă în continuare. Din păcate nu se află în locul în care ar trebui să fie, de aceea se numeşte sarcina ectopică.
În 98% din cazurile de sarcina ectopică, embrionul se stabileşte în trompele uterine, iar în 2% din cazuri se stabileşte în ovare, abdomen sau în jurul uterului.
Cauze sarcina extrauterină
Uneori se întâmplă ca medicii să nu poată determina cauza exactă a problemei. Dar, de obicei, cauzele directe sunt: anomalii ale trompelor uterine, cauzate de boli, inflamaţie pelvină sau în urma unei intervenţii chirurgicale. De asemenea factori favorizanti pentru sarcina ectopică sunt endometrioza, infecţiile cu transmitere sexuală (de exemplu, gonoreea, chlamydia), şi infecţiile bacteriene cronice ale vaginului, care, dacă sunt lăsate netratate, se deplasează până la uter. Infecţii severe (pot fi chiar în gură) – streptococi, dinţi cariaţi, se pot rătăci în organism şi pot provoca inflamaţii în orice organ.
Un risc mai mare de sarcină extrauterină este prezent la femeile care au suferit operaţii ginecologice. Inflamatia pelvină, endometrioza, precum şi operaţiile pot duce la aderenţe în trompele uterine sau la îngustarea acestora.
Mişcarea embrionului este, de asemenea, împiedicată de modificări în peretele oviduct – de rigiditatea acestuia sau de distrugerea mucoasei epiteliale. Apariţia sarcinii ectopice este favorizată, de asemenea, de utilizarea unor inserţii contraceptive intrauterine, care nu sunt recomandate femeilor care nu au născut.
Nu contează unde în afara uterului se blochează embrionul, o astfel de situaţie este periculoasă pentru sănătatea femeii. Dacă nu este detectat devreme, embrionul continuă să crească, iar după 7-10 săptămâni de sarcină poate duce la ruperea trompelor uterine, fisuri de col uterin sau deteriorarea ovarului. Acest lucru apare din cauza sângerării abundente în cavitatea abdominală, care reprezintă o ameninţare la adresa vieţii.
Prin urmare, este esenţială diagnosticarea precoce şi corectă a sarcinii ectopice şi îndepărtarea acesteia. Dar nu este uşor, mai ales în perioada de început. În prima fază, sarcina ectopică are aceleaşi simptome ca şi sarcina normală, cum ar fi oprirea menstruaţiei, umflarea sânilor sau disconfort.
Chiar şi un test de sarcină standard va da un rezultat pozitiv, deoarece concentraţia de hormoni de sarcină (beta-HCG) este de asemenea în creştere într-o sarcină extrauterină, deşi mult mai puţin. La metodele actuale de diagnostic un medic poate detecta problema chiar înainte ca femeia să observe acasă simptomele îngrijorătoare.
Sarcina după un avort spontan mai poate fi posibilă?
După primul avort spontan este nevoie ca femeia să se supună unui examen ginecologic şi citologic şi să facă o ecografie a organelor de reproducere pentru depistarea posibilelor defecte anatomice.
De asemenea, ar trebui să efectueze analize de sânge şi de urină pentru măsurarea nivelurilor de anticorpi împotriva virusurilor: citomegalovirus, rubeolă şi toxoplasmoză.
În cazul unor avorturi spontane recurente (trei consecutive) se impun investigaţii detaliate, care implică, printre altele, histeroscopie (vizualizarea interiorul uterului) şi examinarea nivelului de anticorpi antifosfolipidici (prezenţa lor indică probleme cu implantarea ovulului).
Cuplul ar trebui să facă şi nişte teste de genetică.
Stresul imens asociat cu avortul spontan, poate determina un disconfort considerabil, ajungându-se până la depresie în cazul multor femei. În cazul în care suferinţa psihică devine greu de suportat, ar trebui să se solicite sfatul unui psiholog. După pierderea sarcinii rămâne un gol imens, iar cele mai multe femei ar dori să-l umple cât mai curând cu o sarcină. Dar ele nu ar trebui să se grăbească.
Înainte de a încerca să rămână din nou însărcinate, femeile care au suferit un avort spontan, ar trebui să aştepte cel puţin 3-6 luni. Acesta este timpul necesar pentru regenerarea endometrului şi refacerea funcţiilor ovariene.
Care este riscul de a pierde o nouă sarcină?
Din păcate, acesta creşte cu relativ 25% faţă de prima sarcină. Dacă au fost mai multe avorturi spontane, riscul este chiar mai mare.
O recomandă experiența în funcția de Redactor-Șef al revistelor Bebelu și Mamă de profesie, dar și al site-ului Bebelu.ro.