Cum evităm colesterolul mărit la copiii noştri?

Dietele neregulate puţin variate, bogate în grăsimi devin „inamicii” copilului tău şi predispun la un colesterol mărit. În ţara noastră, unul din doi copii suferă de obezitate.

Îţi propunem câteva sfaturi despre cum să eviţi să îţi îngraşi copilul; care sunt factorii care îl predispun la hipercolesterolemie (colesterol mărit), dar şi ce alimente trebuie să primeze în dieta zilnică a celui mic.

Copilul tău are un colesterol mărit în momentul în care acesta se depune pe vasele de sânge din cauza excesului de grăsimi, îngroşându-le şi îngustându-le până când transportul nutrienţilor şi cel sangvin se blochează.

Printre cele mai frecvente cauze care determină creşterea colesterolului la copii se numără: factorul ereditar; obezitatea; dieta bogată în grăsimi; lipsa exerciţiului fizic.

Ce faci dacă ai în familie persoane cu un nivel al colesterolului mare?

Dacă ştii că în familia ta sunt persoane care suferă de colesterol mărit sau de boli de inimă, este bine să îi faci copilului tău analize după vârsta de doi ani.

Nivelul de colesterol pentru copiii şi adolescenţii cu vârste între 2 – 19 ani (conform Programului Naţional de Educare despre Colesterol din SUA) este următorul:

♦ Nivelul totat de colesterol (miligrame/decilitru)

• Acceptabil – mai puţin de 170;
• La limită – 170 – 199;
• Ridicat – 200 sau mai mare;

♦ Nivelul de colesterol LDL sau aşa-numitul „colesterol rău” (miligrame/decilitru)

• Acceptabil – mai puţin de 110;
• La limită – 110-129;
• Ridicat – 130 sau mai mare.

Dacă analizele efectuate arată un colesterol mărit, atunci copilul tău nu poate mânca orice. De asemenea, el va fi mai predispus la bolile de inimă decât un copil sănătos. Institutul American pentru Sănătatea Inimii, Plămânului şi Sângelui (The National Heart, Lung, and Blood Institute) precizează că un nivel acceptabil al colesterolului total la persoanele cu vârsta cuprinsă între 2 – 19 ani trebuie să se situeze sub valoarea de 170 mg.

Colesterolul se poate micşora printr-o dietă săracă în grăsimi. Potrivit specialiştilor, 30% din alimentaţia zilnică a unui copil poate fi constituită din grăsimi de bună calitate, iar acest lucru este valabil pentru orice copil cu vârsta peste doi ani.

Obezitatea la copii – cum îi faci faţă?

Obezitatea este factor favorizant pentru multe boli, printre care şi colesterolul mărit. De aceea, atunci când observi că micuțul ia în greutate, redu cantitatea de mâncare, de grăsimi, de aşa-numitele „prăjeli” şi schimbă-i dieta, nu înainte de a ajunge la nutriţionist!

Care sunt grăsimile de bună calitate?

• grăsimile din uleiuri presate la rece, care se adaugă în orice preparat la temperatura camerei;
• grăsimile din peşte;
• grăsimile din seminţe crude.

Copilul trebuie să consume trei porţii de peşte pe săptămână, de preferat peşte gras preparat la cuptor în suc propriu sau într-o tigaie de teflon, fără adaos de ulei. Peştele prăjit participă la depunerea colesterolului pe vase, deci e periculos.

De asemenea, sunt recomandate alimentele care conţin lecitină, substanţă care împiedică depunerea colesterolului pe vase. Unul dintre cele mai accesibile este oul. Acesta poate fi consumat de două ori pe săptămână, preparat corect – ou fiert sau ou ochi în apă clocotită, nu în ulei încins.

Uleiurile presate la rece şi seminţele crude se pun în orice preparat aflat la temperatura camerei.

Alte recomandări ale specialiştilor:

• copilul trebuie să consume cât mai multe fructe, legume (mai ales proaspete, negătite), cereale integrale, produse pe care este scris un procent mic de grăsimi;
• lactate cu un conţinut scăzut de grăsime (1%);
• mai puţină carne şi NU prăjeli. Nu găti cu uleiuri saturate;
• redu consumul de băuturi răcoritoare dulci şi de sare (adaugă condimente pentru gust);
• cantitatea cea mai mare de grăsimi să fie de tip mono şi polinesaturate. Evită produsele hidrogenate;
• evită cartofii prăjiţi, prăjiturile, cremele, gogoşile, covrigeii şi biscuiţii;
• du-l pe copil cât mai rar la restaurantele de tip „fast-food”.

Cele mai periculoase produse sunt cele care conţin grăsimi hidrogentate, pentru că ele cresc colesterolul copilului tău. Aceste se regăsesc în dulciuri, produse de patiserie, mezeluri, pâine albă.

Exerciţiile fizice ajută copiii în lupta împotriva colesterolului. Nu doar o alimentaţie corectă şi echilibrată îl scapă pe cel mic de colesterolul rău, ci şi exerciţiile fizice. Ele nu trebuie neglijate şi pot fi realizate prin… joacă. Scoate-l pe cel mic afară, în parc şi lasă-l să se distreze alături de alţi copii. Aşa, îl ajuţi să facă mişcare şi să fie mai sănătos.

Cum testezi colesterolul copilului?

Prima dozare a colesterolului ar trebui să se efectueze după vârsta de doi ani, dar nu mai târziu de zece ani. Dacă analizele de sânge ies bine, copilul va fi testat încă o dată, peste trei sau cinci ani, în funcţie de recomandarea medicului curant.

Pentru copiii care sunt supraponderali sau obezi şi au nivelul colesterolului mărit sau nivelul colesterolului bun scăzut, este recomandat în primul rând un program de slăbire. Acesta presupune consiliere de la un specialist în nutriţie şi multă mişcare zilnică. Pentru copiii care au peste opt ani şi au nivelul de colesterol foarte mare sau care prezintă şi cazuri în familie de boli cardiovasculare, se va aplica un tratament medicamentos.

Nu trebuie să ignorăm faptul că nivelul mărit al colesterolului la copii poate duce la diabet, tensiune arterială mare şi boli cardiovasculare, mai ales dacă există antecedente în familie.