Boala hemoragică a iepurilor este o boală virală extrem de contagioasă și potențial fatală. Virusul poate afecta atât iepurii domestici, cât și iepurii sălbatici, în special iepurele european. După ce se mobilizează în celulele defensive ale iepurelui, virusul afectează vasele de sânge, conducând la diferite simptome, printre care hemoragia care se poate prezenta sub diferite forme. Perioada de incubație pentru boala hemoragică a iepurilor variază de la câteva ore până la 3 zile. Formele clinice pot fi supraacute, acute și subacute, în funcție de gravitate.
Care sunt simptomele bolii hemoragice a iepurilor?
Boala hemoragică în forma sa supraacută apare, de obicei, în zonele unde această boală nu este prezentă în mod normal, provocând rate de mortalitate de peste 90%. În această formă clinică, iepurii infectați cu virus dezvoltă febră, convulsii, se manifestă prin țipete, după care se instalează moarte subită în termen de 12-36 de ore. În forma sa acută, boala hemoragică a iepurilor prezintă un curs de 26-48 de ore și semne precum hipertermie, depresie, anorexie, hemoragii oculare, dispnee, cianoză, secreții nazale, convulsii, ataxie, distensie abdominală, epistaxis, urmate de deces. La unii iepuri, cursul poate fi mai lung, inițial părând să își revină, dar apoi dezvoltă icter, letargie, scădere în greutate, iar în termen de câteva săptămâni, este obișnuit ca aceștia să moară. În formă clinică subacută, mulți iepuri supraviețuiesc și prezintă simptome mai ușoare, care durează 2-3 zile, cum ar fi hipertermie, depresie, anorexie, leziuni organice. Leziunile pe care virusul le poate produce în cazul iepurilor afectați, în special în formele clinice severe, includ necroza hepatică, pneumonie serohemoragică, edem pulmonar, mărirea splinei, hemoragii și congestie în inimă și rinichi, disfuncție circulatorie generalizată. Dacă iepurele prezintă un comportament ciudat și oricare dintre aceste simptome, cel mai recomandat este să îl duceți la un medic veterinar cât mai curând posibil.
Diagnosticarea și tratarea bolii hemoragice la iepuri
Boala hemoragică poate fi suspectată atunci când mai mulți iepuri dintr-o crescătorie mor brusc după o perioadă de febră cu sau fără oricare dintre simptomele menționate mai sus. Când se efectuează o necropsie și se observă necroză hepatică, aceasta ar trebui să confirme diagnosticul. Diagnosticul de laborator se realizează cu probe de sânge sau biopsii prelevate din ficat, splină sau alte organe care pot suferi necroză.
Boala hemoragică la iepuri nu are tratament, dar simptomele acesteia pot fi controlate. Deși este foarte dificil de eradicat la iepurii sălbatici, boala poate fi prevenită cu succes la iepurii domestici cu măsuri stricte, precum igiena și dezinfectarea frecventă a cuștilor acestora, eliminarea și exterminarea iepurilor afectați, carantină strictă atunci când boala este confirmată, vaccinarea acolo unde este posibil, buna ventilație a cuștilor, plase de protecție dacă au acces la grădină, prevenirea accesului rozătoarelor sau a iepurilor sălbatici, supraveghere epidemiologică și un program riguros de dezinfecție, deratizare și dezinsecție.
Deși boala nu poate fi tratată, infecția poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinul împotriva bolii hemoragice a iepurilor poate fi de unică protecție împotriva acestei boli sau poate fi administrat împreună cu vaccinul mixomatoză. Vaccinul cu imunitate unică împotriva bolii hemoragice este un vaccin inactivat care include proteina imunogenă a virusului, proteina VP60, și se inoculează subcutanat. Pe de altă parte, vaccinul mixt cu mixomatoză este intradermic. La iepurii domestici, vaccinarea primară se efectuează la 2 luni sau la 10 săptămâni și se revaccinează o dată pe an.
O recomandă experiența în funcția de Redactor-Șef al revistelor Planul Casei Mele și Casa Mea.