Privind în urmă nu știu când au trecut doi ani, știu însă că micuțul meu este plin de creativitate, de imaginație și de replici care ma amuză de fiecare dată când deschide gurița lui simpatică, perfect conturată.
Cu aproximativ doi ani în urmă eram în culmea disperării. Trebuia să mă reîntorc la serviciu, iar copilul meu abia știa câteva cuvinte; număram pe degetele de la o mână cuvintele pe care putea să le rostească, nu făcea un pas fără să cadă, era atât de mic și de neputincios și totuși atât de încăpățânat să descopere totul din jurul lui, indiferent cu ce cost.
Eu, mama super protectivă, tot timpul am simțit nevoia să-i stau în preajmă, să-i suflu în ceafă, cum se spune, să previn orice căzătură, cu toate că unele chiar erau inevitabile. Am mers pe premiza că, dacă pot să opresc un incident, de ce să-l las să plângă? Poate nu am procedat tocmai bine, poate de fapt încercam să mă protejez pe mine, dar acestea sunt lucruri care deja țin de trecut.
De ce spun toate acestea? Pentru că așa cred că veți înțelege și mai bine dragi mămici, cât de greu mi-a fost să mă despart de el.
A început un maraton în ceea ce privește căutarea creșei/grădiniței și unul deloc ușor. Mă așteptam ca primul loc pe care o să-l vizionez acela va fi locul copilului meu. Dat fiind însă că eram foarte strictă când era vorba de programul celui mic, de ceea ce mănâncă și cum mănâncă, de cât doarme și cum adoarme, de felul cum își petrece timpul. Cred că vă imaginați, nu a fost tocmai lapte și miere să găsesc creșa potrivită pentru puiul meu drag!
După îndelungi căutări pe Google, analizări de siteuri, forumuri, review uri etc., am primit două recomandări în parcul pe care-l frecventam cu regularitate, recomandări despre creșa Busy Bees Academy. Două mămici drăguțe își duceau deja copilașii la Busy Bees și în felul acesta am făcut cunoștință cu Busy Bees.
Le știam foarte bine siteul, îl studiasem intens și îmi plăcuse ceea ce citisem acolo.
Dar, evident… mă întrebam cât din ceea ce este informație pe site voi regăsi și în realitate.
Era pe lista de vizionari, dar nu ajunsesem încă . Rămăsesem cu gustul amar, încă proaspăt, în urma celor șase locuri deja vizitate și teama că voi ajunge la bonă… deși, în sufletul meu, nu îmi doream deloc acest lucru.
Am sunat și am programat o vizită la Creșa/Grădiniță Busy Bees. Un prim contact încurajator: o voce caldă și prietenoasă m-a invitat a doua zi, oricând doresc eu (respectând programul de masă și somn al micuților de la creșă).
A doua zi la 8:30 eram în fața sediului de creșă, rugându-mă în sinea mea să găsesc locul așa cum mi-l imaginasem după discuțiile cu mămicile din parc și după cum mi-l proiectasem în minte, în urma vizualizării pozelor de pe site și de pe pagina de Facebook.
M-am lăsat încurajată și convinsă de primele emoții. Contează atât de mult să simți că rezonezi cu locul, cu persoanele cu care interacționezi!!!
În primă fază, am observa cât de frumoasă este locația, că este ferită de gălăgia urbană și de poluarea intensă, constatată, de altfel, la o altă instituție de profil, din proximitate creșei Busy Bees.
Am făcut cunoștință cu managerul creșei care mi-a făcut o prezentare detaliată a sediului.
Totodată, mi-a vorbit despre programa Creșei/Grădiniță și nu în ultimul rând despre personalul care reprezintă Creșa Busy Bees Academy. Astfel, educatorii, cadrele medicale, bucătarii, psihologii și îngrijitorii, toți sunt oameni cu experiență, oameni care iubesc copiii și care împreună construiesc acest mediu extrem de favorabil pentru creșterea și dezvoltarea celei mai importante persoane din viața mea, copilul meu.
Acest lucru mi-a demonstrat din nou că omul este cel care sfințește locul. Că în cele din urmă nu contează cât scoți din buzunar, poți să plătești mai nimic sau poți da mii de euro pe an pentru a-ți duce copilul la creșă/grădință, iar rezultatul să fie fix același, un copil care refuză efectiv să se trezească dimineața din pat pentru că nu mai vrea să frecventeze acel loc.
Și asta pentru că un copil are nevoie de mult mai mult, nu doar să fie hrănit și îmbrăcat. Contează ce fel de mâncare i se oferă, cât de sănătoasă este, dacă este potrivită grupei sale de vârstă, mai ales dacă vorbim de debutul diversificării. Un copil are nevoie de căldură și afecțiune, are nevoie să spună NU atunci când nu-și dorește ceva, iar când se face mai mare și se poate descurca singur, să se ducă chiar și la baie, atunci când trebuie și nu la o anumită oră impusă. Copilul trebuie să învețe să asculte, dar, mai important, trebuie să și fie ascultat, are nevoie de calm și răbdare. Ori, toate aceste lucruri le poate dobândi numai într-un mediu care cunoaște importanța acestor așa zise detalii. Iar Busy Bees Academy asta ne-a oferit nouă, un mediu sigur, creativ, care pune accent pe evoluția copilului prin descoperirea talentului său, pe descoperirea lumii prin joc, prin teatru și muzică, prin dans.
Cu toate acestea, trebuie să recunosc că am avut parte de un început dificil. Au fost aproximativ două săptămâni de acomodare pentru puiul meu și mai ales pentru mine. Acomodarea pas cu pas ne-a ajutat tare mult; micuțul meu s-a obișnuit cu mediul, cu copiii și adulții cu care a interacționat.
De fapt, adaptarea a fost mai grea pentru mine. În fiecare dimineață mă gândeam într-o fracțiune de secundă să demisionez, să prelungesc concediul, să plec pur și simplu de lângă el sau să mai stau un pic până o să ajungă în clasă. Tocmai de aceea mi-a fost de un real ajutor interacțiunea cu psihologul creșei. Așa cum spun doamnele de la Busy Bees, mai multă nevoie au adulții de acomodare decât copiii.
În ciuda sentimentelor contradictorii din mine, m-am simțit norocoasă pentru alegerea făcută, mai ales că sesizam de fiecare dat cum întregul personal se dedica copilului meu. Joaca și îmbrățișările calde făceau și fac parte din rutina zilnică, iar afecțiunea pe care o văd este reală, autentică.
Atât de reală încât micuțul meu a ajuns să se atașeze foarte mult de doamnele de la creșă și când a început să vorbească, să pomenească de ele chiar și acasă. Știți vorba aia, copilul simte sufletul omului.
După adaptare a urmat evoluția sa, care în doi ani mi se pare impresionantă. Imediat după ce a fost integrat în colectivitate a început să-și îmbogățească vocabularul, a început să mănânce singur, chiar și alimente pe care acasă nu prea le mănâncă. Trebuie să recunosc că acest subiect este unul sensibil pentru mine. Nu-mi vine să cred că la creșă mănâncă două boluri de supică și felul doi, iar acasă abia dacă reușim să-i dăm câteva linguri.
Acum, când este mai mare și deja putem avea conversații serioase (cât se poate pentru un copilaș de 3 ani) mă surprinde cu tot felul de cuvinte, pe care sigur nu le-a auzit de la mine, cu cuvințele în engleză și chiar și cântecele, în aceeași limbă. Serbările sunt printre cele mai savuroase, când văd cât de îndrăzneț a devenit, cum nu se ferește să se afișeze în public și să rostească poeziile (deloc scurte) cu intonație de actor.
În plus, un lucru absolut greu de explicat, pentru că acasă niciodată nu are răbdare să termine ceva, sunt planșele pe care le realizează alături de colegi și doamna educatoare.
Când l-am dus la creșă nu l-am dus cu gândul că aș vrea mai mult decât un loc unde să fie fericit, să nu se întristeze, însă toate aceste etape ce fac parte din evoluția lui de copil frumos par să fie un bonus excelent.
Mulțumesc Busy Bees Academy pentru copilul frumos, isteț și vesel de care mă bucur astăzi! Mulțumesc pentru acest acasă departe de acasă care mie personal mi-a ușurat viața, iar pe a copilului meu a transformat-o într-un univers minunat pe care și-l dorește chiar și în perioada de vacanță!
O recomandă experiența în funcția de Redactor-Șef al revistei Căminul și al site-ului CasaMea.ro.