Adaptarea la grădiniţă

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

La un moment dat vine timpul înscrierii copilului la creşă sau la grădiniţă. Oricât de mult aşteptăm acest moment, conştienţi fiind de pasul important pe care copilul îl face spre lume, ca familie trăim acest moment diferit, dar emoţiile nu ocolesc acest început niciodată. De asemenea, nici pentru grădiniţă sau creşă acest moment al debutului pentru unul sau mai mulţi copii în acelaşi timp, nu poate fi lăsat la voia întâmplării, ci trebuie bine gândit şi organizat pentru o tranziţie cât mai uşoară şi eficientă de la mediul familiei la cel al instituţiei de educaţie.

Adaptarea la gradinitaÎnscrierea la creşă sau la grădiniţă şi debutul frecventării copilului pot avea loc la începutul anului şcolar, în septembrie, dar în cadrul creşelor şi grădiniţelor particulare, acest lucru poate avea loc pe tot parcursul anului şcolar, în limita locurilor disponibile. Oricând ne-am propune să începem familiarizarea copilului cu programul de creşă sau grădiniţă, este esenţială o pregătire în prealabil a acestui moment.

Ca părinţi, realizăm că intrarea copilului într-o creşă/grădiniţă aduce cu sine separarea de mediul familial şi familiar copilului, de mediul fizic cunoscut şi de cei câţiva adulţi de referinţă şi pătrunderea într-un mediu nou, necunoscut, cu alţi adulţi decât cei recunoscuți de copil, cu alte reguli şi rutine, cu mai mulţi copii. Sentimentul de siguranţă al copilului trebuie construit pas cu pas, întrucât procesul are un impact puternic asupra comportamentului şi dezvoltării copilului, iar responsabilitatea reuşitei o poartă atât familia, cât şi instituţia şcolară (prin strategiile de adaptare propuse la nivel instituţional şi susţinerea separării de către echipa de educatori).

Este o situaţie unanim acceptată că este nevoie de o perioadă de adaptare pentru toţi cei implicaţi, astfel încât copilul să îl poată repera pe educator drept prieten al părintelui şi să facă treptat trecerea spre această nouă persoană de încredere. În acest scop, vom vedea câteva modalităţi eficiente de facilitare a acestui demers.

În Grădiniţa Bambi există o strategie de adaptare pe care o facem cunoscută părinţilor încă de la prima vizită. Totul începe cu o vizită pe care părinţii o fac singuri, pentru a se putea concentra pe vizitarea spaţiilor şi cunoaşterea metodologiei pe care o aplicăm – metodologia Step by Step – pentru a aloca timp discutării specificităţii instituţiei în relaţie cu nevoile pe care le resimt.

Prima vizită a copilului în grădiniţă şi primele momente petrecute de el aici sunt foarte importante. La Grădiniţa Bambi, recomandăm părinţilor să stabilească momentul vizitei atunci când copilul este sănătos, când are o stare fizică şi psihică bună, când este odihnit şi a fost pregătit (i s-a povestit despre semnificația acestui nou domeniu din viața lui: grădiniţa). Vizita nu trebuie să dureze mult, dar dacă se poate şi doreşte, noi recomandăm să petreacă timp la locul de joacă, să se familiarizeze cu spaţiul clasei şi să cunoască educatoarea. O a doua vizită scurtă poate să aibă loc în momentul unor evenimente de la grădiniţă sau grupă (de exemplu, poate participa la un spectacol de teatru sau la o altă activitate care îi face plăcere).

Pentru a evita sentimentul de abandon pe care îl poate trăi copilul, dar şi sentimentul de vinovăţie pe care îl pot trăi părinţii (mai ales atunci când copilul are sub vârsta de trei ani), în Grădiniţa Bambi perioada de adaptare este stabilită la minim două săptămâni, pe parcursul lunilor iulie şi august, când frecventarea programelor de vară de către copii este mai redusă, iar părinţii au o disponibilitate mai mare de timp pentru a acompania copilul. De asemenea, grupele de adaptare de la Grădiniţa Bambi au o rată de 3/4 copii la un adult, educator, care va lucra cu grupele mici în anul şcolar următor, astfel încât să le fie acordată toată atenţia şi să fie creat un mediu plăcut, interesant şi stimulativ, în care copilul să dorească să revină de la o zi la alta. Alte strategii folosite în cadrul grădiniţei noastre se referă la eşalonarea primirii copiilor noi, astfel încât să beneficieze de atenţia educatoarei, să existe spaţiu fizic în sala de grupă pentru ca părintele (sau altcineva din familie) să însoţească copilul nou, urmând să se retragă din clasă pe holul grădiniţei şi să părăsească incinta abia după un timp (care poate varia de la o săptămână la o lună sau mai mult), iar atmosfera în grupă să fie una de calm şi bună dispoziţie.

Perioada de adaptare în grădiniţă este cea în care începe să se construiască parteneriatul cu cadrele didactice şi cu întreaga echipă, o perioadă solicitantă în care părinţii trebuie să înţeleagă sensul regulilor şi rutinelor grădiniţei, să le accepte şi să le respecte. Astfel, este important ca doar un părinte/aparţinător să fie în sala de grupă pe perioada adaptării. Prea mulţi adulţi în sala de grupă produc confuzie pentru cei mici. De asemenea, părinţii şi aparţinătorii trebuie să stea cât mai retraşi, în caz că personalul didactic nu le solicită sprijinul. Cei mai mici dintre copii au nevoie de părinţi pentru a se implica în activităţile sau jocurile iniţiate de ei sau de educatori. Totuşi, părinţii trebuie să stea într-o zonă a clasei, fără să facă zgomot şi fără telefoane mobile.

Un rol important al părinţilor este acela de a le prezenta copiilor grădiniţa în termeni pozitivi. Copiii sunt sensibili la emoţii şi pot prelua eventualele îngrijorări ale părinţilor. Din acest motiv, recomandăm ca toate îngrijorările, preocupările şi întrebările părinţilor să fie adresate personalului grădiniţei/grupei. De asemenea, zilnic trebuie să existe câteva momente în care un membru al echipei să comunice cu părinţii copilului timp de câteva minute la sfârşitul zilei (în ce activităţi-jocuri s-a implicat, ce i-a plăcut, lângă cine s-a jucat etc.). Insistăm în grădiniţa noastră să creăm un mediul predictibil copiilor şi, pentru aceasta, printre altele, considerăm că este important ca părinţii să fie încurajaţi să spună întotdeauna „La revedere” copiilor și să nu se furişeze la plecare. Cu fiecare zi încercăm să creştem încrederea şi credibilitatea, odată cu extinderea timpului de participare al copiilor la program şi activităţile zilei. Astfel, dacă în primele zile copilul poate rămâne 30 minute, la sfârşitul primei luni poate sta tot programul de dimineaţă, iar în luna a doua putem prelungi programul zilei şi cu somnul de după-amiază.

Mulţi părinţi sunt frustraţi şi nemulţumiţi pentru că această perioadă aduce lacrimi pe feţele copiilor. Este în regulă ca reacţia copiilor să fie prin plâns. Este modul prin care ei îşi exprimă emoţiile privind separarea. În acelaşi timp, personalul trebuie să caute acele căi pentru a-i ajuta pe copii să-şi redobândească confortul emoţional cât mai repede. Acesta este şi motivul pentru care insistăm pentru o adaptare treptată, progresivă, pentru a diminua reacţiile negative ale copiilor şi a le controla, astfel încât grădiniţa să nu fie sinonimă cu tristeţea, ci cu bucuria explorării. Insistăm ca părinţii să nu părăsească grădiniţa fără permisiunea personalului de la clasă, pentru a putea interveni la nevoie.

Pentru a diminua din tensiunea acestei perioade, este important ca aşteptările părinţilor în perioada de adaptare să fie realiste. Este posibil ca în această perioadă copiii să nu mănânce la fel de bine, să nu doarmă la fel de liniştit şi să facă crize de tantrum. De asemenea, părinţii trebuie să fie conştienţi de efortul de adaptare pe care-l presupune altă rutină zilnică şi să nu mai introducă alte schimbări (de exemplu, nu e oportun să renunţăm la suzetă sau la scutec în această perioadă).

Intrarea la creşă sau la grădiniţă este un moment de mare importanţă pentru copil. El are nevoie de separarea de părinţi pentru a-şi identifica abilităţile, pentru a învăţa să rezolve singur problemele vârstei lui (să se îmbrace singur, să îşi aleagă o jucărie, să negocieze cu camarazii de grădiniță), să îşi întărească rezistenţa la frustrare, să folosească limbajul motivat de jocul cu colegii. De multe ori, copilul are nevoie de încercări pentru a reuşi să facă ceva singur, de repetate încercări pentru a învăţa că cei din jurul său nu reacţionează mereu aşa cum ar dori el (să i se dea în acel moment o jucărie, să fie luat în braţe atunci), de alte încercări pentru a reuşi să găsească singur soluţii pentru a ajunge la o jucărie. Toate aceste aspecte trezesc în copil o serie de tensiuni (frustrări) pe care, în timp, va învăţa să le gestioneze singur. Părinţii şi educatorii trebuie să lucreze însă în parteneriat.

Pentru a pregăti înscrierea, în momentul vizitării grădiniţelor pentru a stabili locul potrivit copilului, părinţii pot avea în vedere şi adresarea următoarelor întrebări legate de procesul adaptării.

  1. Când pot veni copilul şi părintele să viziteze grădiniţa?
  2. Cu cine/în grija cui poate fi lăsat copilul?
  3. Cât timp poate sta părintele alături de copil în primele zile?
  4. Care sunt momentele din zi la care poate participa şi părintele? La ce tip de activităţi?
  5. Ce obiecte de acasă îl pot însoţi pe copil la grădiniţă?
  6. Care sunt reperele în timp pentru derularea acestui proces de separare?
  7. În ce fel sunt transmise părinţilor observaţiile legate de evoluţia copilului?

Răspunsul la aceste întrebări va ajuta părintele să decidă dacă respectiva grădiniţă sau creşă va putea răspunde nevoilor individualizate ale copilului şi ale familiei.

Strada Gh. Dem Teodorescu nr. 16 bis, Sector 3, Bucureşti

office@bambistepbystep.ro

Telefon: (021) 327 32 56,

www.bambistepbystep.ro

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0

One Response

  1. FELICITARI!Un articol pe care parintii ar trebui sa-l citeasca(de doua,trei ori daca sunt la primul copil) si sa parcurga aceste etape.Sunt etape obligatorii daca ne dorim un copil sanatos psihic!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

HTML Snippets Powered By : XYZScripts.com