Tulburările pervazive de dezvoltare, cunoscute și sub denumirea de tulburări din spectrul autist (TSA), reprezintă un grup de afecțiuni neurologice care se caracterizează prin dificultate în comunicare, interacțiune socială slabă și comportamente deviante. TSA includ autismul, sindromul Asperger, tulburarea dezintegrare a copilăriei și tulburarea pervazivă de dezvoltare.
Simptomele TSA la un copil cu autism
- întârziere în dezvoltarea limbajului;
- deficite în folosirea limbajului pentru a comunica – chiar și copiii care vorbesc pot avea dificultăți în a susține o conversație;
- utilizarea repetitivă a cuvintelor sau a frazelor: copiii repetă aceleași cuvinte sau fraze (ecolalie);
- lipsa de folosire a gesturilor: de exemplu, nu arată cu degetul pentru a indica interesul;
- lipsa contactului vizual: evitarea privirii în ochi sau contact vizual limitat;
- dificultăți în a înțelege emoțiile: copiii au probleme în a recunoaște sau a exprima emoțiile;
- preferința copilului de a se juca singur;
- dificultăți în a lega prietenii: copiii cu TSA par retrași sau neinteresați de interacțiunile sociale;
- repetiție în mișcări: fluturarea mâinilor, balansarea corpului, sau mersul pe vârfuri;
- insistența de a avea aceeași rutină zilnică –un copil cu autism prezintă rezistență la schimbare și dificultăți în a se adapta la noi situații;
- interese restrânse: spre exemplu, o preocupare intensă pentru anumite obiecte;
- hipersensibilitate sau hiposensibilitate la sunete, lumini, mirosuri sau texturi.
Diagnostic TSA
Diagnosticul tulburărilor din spectrul autist este realizat de obicei de către o echipă multidisciplinară, care include pediatri, psihologi, psihiatri, logopezi și alți specialiști în dezvoltare. În această evaluare se observă dezvoltarea copilului în diverse medii (comunicare, socializare, comportament).
În același timp, părinții și alte persoane care cunosc bine copilul vor oferi informații despre istoricul medical și comportamentele copilului. De asemenea, se face o observare directă pentru a se evalua îm diferite medii aceste comportamente ale copilului.
Diagnosticarea precoce și intervenția timpurie sunt esențiale pentru a îmbunătăți rezultatele pe termen lung. De asemenea, intervențiile terapeutice, cum ar fi terapia comportamentală, terapia logopedică și suportul educațional îl ajută pe copil să-și dezvolte abilitățile și să ducă o viață relativ independentă și împlinită.
Factori de risc pentru apariția TSA:
1. Moștenirea genetică
Există o probabilitate mai mare ca TSA să apară în familiile în care există deja un copil diagnosticat cu această tulburare. Studiile au arătat că riscul de a avea un al doilea copil cu TSA este de aproximativ 2-18%. Cercetările au identificat mai multe gene care pot fi asociate cu TSA. Anomaliile în aceste gene înfluențează dezvoltarea sistemului nervos.
2. Factori de mediu
Vârsta maternă și paternă avansată: studiile au arătat că riscul de TSA crește odată cu vârsta părinților, în special după 35 de ani. Acest lucru este legat de creșterea incidenței mutațiilor genetice la părinții mai în vârstă.
3. Complicații în timpul sarcinii și nașterii
Femeile însărcinate expuse la anumite substanțe chimice, poluare sau medicamente au un risc crescut de a avea copii cu tulburări pervazive. Totodată, nașterea prematură, greutatea mică la naștere, suferința fetală și hipoxia la naștere sunt factori de risc.
4. Infecții prenatale
Expunerea la anumite infecții în timpul sarcinii, cum ar fi rubeola, poate crește riscul de TSA la copil.
5. Anomalii cerebrale
Studiile imagistice au arătat că anumite regiuni ale creierului copiilor cu TSA prezintă anomalii structurale sau funcționale. De exemplu, mărimea crescută a anumitor regiuni cerebrale este observată la unii copii cu TSA.
De asemenea, în unele cazuri există anomalii în nivelurile de serotonină, dopamină și alți neurotransmițători ce au fost observate la unii copii cu TSA.
În final, este important de subliniat faptul că prezența unuia sau a mai multor factori de risc nu înseamnă neapărat și apariția TSA însă aceștia crește probabilitatea de dezvoltare a acestei tulburări.
O recomandă experiența în funcția de Redactor-Șef al revistelor Bebelu și Mamă de profesie, dar și al site-ului Bebelu.ro.