Monitorizarea adecvată a sarcinii este un proces indispensabil unei evoluții favorabile a acesteia, care va rezulta într-un cuplu mamă – bebe sănătos și fericit. În acest articol poți descoperi care sunt investigațiile medicale necesare pe parcursul celor 9 luni de sarcină, cu mențiunea că, în funcție de istoricul medical și particularitățile fiecărui caz în parte, medicul poate ajusta lista de mai jos.
Analize uzuale de sânge
Hemograma completă este una dintre cele
mai importante analize de sânge în timpul sarcinii, deoarece poate identifica
probleme de sănătate atât pentru mamă, cât și pentru făt. Anemia este cea mai
comună problemă de sănătate în timpul sarcinii, afectând aproximativ 20-30% din
femeile gravide. Prin urmare, monitorizarea nivelului de hemoglobină și a
hematocritului poate ajuta la identificarea anemiei și la administrarea
tratamentului adecvat. De asemenea, hemograma completă poate detecta infecții
și probleme de coagulare a sângelui.
Determinarea grupei sanguine și a factorului Rh este foarte importantă în
timpul sarcinii, deoarece incompatibilitatea Rh poate duce la complicații grave
pentru făt. Prin urmare, identificarea grupelor sanguine ale mamei și ale
tatălui, precum și a factorului Rh al mamei, poate ajuta la prevenirea unor
complicații [1].
Profilul TORCH
Profilul TORCH este esențial în
monitorizarea sarcinii, deoarece poate detecta prezența anticorpilor specifici
pentru infecții ca: toxoplasmoză, rubeolă, citomegalovirus și herpes simplex.
În cazul în care o mamă este infectată în timpul sarcinii, există riscul ca
fătul să sufere de probleme de sănătate grave, cum ar fi malformații
congenitale, surditate sau probleme neurologice.
Testul TORCH se recomandă a fi efectuat în primul trimestru de sarcină sau
înainte de a rămâne însărcinată. Acest lucru permite identificarea la timp a
unei posibile infecții și inițierea tratamentului adecvat pentru a preveni
complicațiile ce pot apărea la nivelul fătului. Rezultatele testului TORCH pot
fi pozitive sau negative, în funcție de prezența sau absența anticorpilor specifici
în sângele mamei. Un rezultat pozitiv indică o infecție activă sau o infecție
anterioară, în timp ce un rezultat negativ sugerează lipsa infecției.
În cazul în care rezultatul testului este pozitiv, medicul va recomanda
investigații suplimentare și un plan de tratament adecvat pentru a reduce
riscul de transmitere a infecției la făt. Aceste măsuri pot include
administrarea de medicamente antivirale sau antibiotice, precum și
monitorizarea atentă a sănătății fătului [2].
Dublul și triplul test
Dublul și triplul test sunt metode de
screening neinvazive utilizate în trimestrul al doilea de sarcină pentru a
evalua riscul de anomalii cromozomiale și malformații congenitale la făt:
sindromul Down, sindromul Edwards și defectele de tub neural. Scopul acestor
teste este de a oferi o estimare a riscului de a avea un copil cu astfel de
probleme de sănătate.
Screeningul prenatal de
trimestrul 1 (dublu test) implică măsurarea a doi markeri
biochimici în sângele mamei: alfa-fetoproteină (AFP) și gonadotropina corionică
umană (hCG). Triplul test adaugă un al treilea marker, estriolul neconjugat
(uE3). Rezultatele sunt combinate cu vârsta mamei și informații individuale
pentru a calcula riscul de anomalii. Diferența dintre cele două teste este dată
de precizia lor și de momentul efectuării acestora.
Rezultatele testelor dublu și triplu sunt exprimate sub formă de probabilități
(de exemplu, 1/1000). Este important de menționat că aceste teste nu furnizează
un diagnostic, ci doar estimează riscul ca fătul să prezinte anumite probleme
de sănătate. Dacă rezultatele indică un risc crescut, vor fi recomandate teste
diagnostice suplimentare, precum amniocenteza sau biopsia de vilozități coriale
[3].
Testul de glicemie provocată
Testul de glicemie provocată este unul
dintre cele mai importante teste medicale pe care o femeie gravidă trebuie să
le facă în timpul sarcinii. Acest test ajută la depistarea diabetului
gestațional, o afecțiune temporară care apare în timpul sarcinii și poate duce
la complicații atât pentru mamă, cât și pentru copil, dacă nu este
diagnosticată și gestionată corespunzător.
Procedura testului de glicemie provocată este destul de simplă. Testul implică
administrarea unei soluții cu o cantitate precisă de glucoză pe cale orală,
urmată de măsurarea nivelului de zahăr din sânge la intervale de timp
prestabilite (de obicei, la 1 și 2 ore după administrarea soluției).
Rezultatele obținute sunt comparate cu valorile de referință pentru a stabili
dacă există sau nu diabet gestațional.
Testul de glicemie provocată se recomandă în mod obișnuit în jurul săptămânii
24-28 de sarcină, dar poate fi efectuat și mai devreme în cazul femeilor cu
factori de risc crescuți pentru diabet gestațional, cum ar fi istoricul
familial de diabet, obezitatea sau vârsta peste 35 de ani.
Dacă testul indică un nivel anormal de zahăr în sânge, medicul obstetrician va
recomanda metode de gestionare a diabetului gestațional, care pot include
modificări ale stilului de viață (alimentație sănătoasă, exerciții fizice
moderate), monitorizarea constantă a glicemiei și, în unele cazuri,
administrarea de insulină [2].
Teste de screening prenatal non-invaziv (NIPT)
Testul de screening prenatal non-invaziv
(NIPT) este o analiză de sânge care se realizează la gravide, în general între
săptămânile 10-22 de sarcină, pentru a detecta cu acuratețe crescută riscul
apariției unor anomalii cromozomiale la făt, precum Sindromul Down (trisomia
21), Sindromul Edwards (trisomia 18) sau Sindromul Patau (trisomia 13). Testul
NIPT prezintă avantaje importante față de alte metode, cum ar fi un grad
ridicat de acuratețe (peste 99% pentru Sindromul Down), lipsa riscului de a
provoca complicații în sarcină (deoarece este o metodă non-invazivă, bazată pe
prelevarea unei probe de sânge de la mamă) și posibilitatea de a fi efectuat
mai devreme în sarcină.
Pe lângă identificarea riscului pentru anomalii cromozomiale, testul NIPT poate
oferi și alte informații utile, precum sexul fătului (cu o acuratețe de
aproximativ 99%) și riscul de a dezvolta anumite boli genetice rare [1].
Monitorizarea atentă a sarcinii este esențială pentru nașterea unui bebeluș sănătos. Nu întârzia să programezi un consult de specialitate!
Bibliografie
1. “I’m Pregnant: What Do I Do Now?” BabyCenter, www.babycenter.com/pregnancy/health-and-safety/pregnant-now-what_10338393, accesat la 24.04.2023;
2. “What to Do When You Find out You’re Pregnant.” Healthline, 29 July 2021, www.healthline.com/health/pregnancy/11-things-to-do-when-you-find-out-youre-pregnant, accesat la 24.04.2023;
3. “Your Pregnancy to Do List.” Nhs.uk, 8 Dec. 2020, www.nhs.uk/pregnancy/finding-out/your-pregnancy-to-do-list/, accesat la 24.04.2023.
O recomandă experiența în funcția de Redactor-Șef al revistelor Bebelu și Mamă de profesie, dar și al site-ului Bebelu.ro.