Autism: autismul înalt și autismul slab funcțional descriu variația în simptomele și nivelul de funcționare a persoanelor diagnosticate cu tulburare de spectru autist.
Autismul înalt, uneori numit și „autism de înaltă funcționare”, se referă la persoanele care au simptome mai ușoare de autism și care de regulă au abilități cognitive și de comunicare deasupra mediei. Acești oamenisunt capabili să trăiască neasistați, să aibă relații sociale și să își îndeplinească sarcinile zilnice fără ajutor semnificativ. Cu toate acestea, ei întâmpină dificultăți în înțelegerea unor anumite aspecte sociale, cum ar fi interpretarea limbajului non-verbal sau gestionarea schimbărilor neașteptate în rutină.
Pe de altă parte, autismul slab funcțional, cunoscut și sub denumirea de „autism de joasă funcționare”, se referă la persoanele care prezintă simptome mai severe ale autismului și care au deficiențe semnificative în comunicare, comportament și interacțiune socială. Acești oameni au nevoie de sprijin constant în viața de zi cu zi în comunicarea verbală sau non-verbală, gestionarea emoțiilor și relațiile interpersonale.
În altă ordine de idei, este important să înțelegem că autismul este o tulburare de spectru, ceea ce înseamnă că simptomele și nivelul de funcționare variază semnificativ de la o persoană la altă. În același timp, fiecare individ cu autism are propriile sale calități dar și comportamente care îi creează dificultăți. În plus, autismul nu este legat de inteligență – o persoană cu autism poate avea un nivel de inteligență înalt, mediu sau scăzut.
Ce sunt etichetele funcționale
Etichetele funcționale sunt termeni folosiți pentru a descrie nivelul de capacitate sau abilitate a unei persoane într-un anumit domeniu sau context. Aceste etichete sunt adesea folosite în domenii precum educație, sănătate mintală, asistență socială pentru a comunica informații relevante despre o persoană și pentru a ghida planificarea și ulterior furnizarea de servicii.
De exemplu, în domeniul educației, etichetele funcționale sunt folosite pentru a descrie nivelul de abilitate al unui elev la o anumită materie cum ar fi citirea, scrierea sau calculele simple. Astfel de etichete pot include termeni precum „avansat”, „mediu” sau „începător”.
În domeniul sănătății mintale, etichetele funcționale sunt de regulă folosite pentru a descrie nivelul de independență sau capacitatea de autoîngrijire a unei persoane, în cazul nostru persoanele cu autism, precum și capacitatea acesteia de a face față situațiilor de viață zilnice. De exemplu, o persoană ar putea fi etichetată ca având „funcționare autonomă ridicată” sau „necesită asistență semnificativă”.
Etichetele funcționale sunt folosite de obicei de persoane non-autiste care le folosesc pentru persoanele cu autism însă sunt doar cuvinte care din păcate influențează negativ viețile acestora și duc de cele mai multe ori la stigmatizare și excludere socială.
De obicei, acest lucru înseamnă și neimplicarea în „treburile” persoanelor neurotipice și este folosită pentru a discredita persoanele autiste. Altfel spus, etichetele funcționale fac rău persoanelor autiste pentru că sunt în primul rând inexacte.
Însă, este important de reținut faptul că etichetele funcționale sunt utilizate pentru a comunica informații importante și pentru a facilita accesul la servicii și sprijin necesar, dar ele nu definesc în întregime cine este o persoană sau ce este ea capabilă să realizeze. Fiecare persoană cu autism este unică și este important să se ia în considerare întotdeauna contextul specific și nevoile individuale atunci când se utilizează astfel de etichete. De asemenea, este esențial să se evite stigmatizarea sau discriminarea care se bazează pe etichete funcționale și să se promoveze întotdeauna empatia în toate formele sale.
Prin urmare, indiferent de nivelul de funcționare, fiecare persoană, adult sau copil cu autism merită să fie tratată cu respect, să primească sprijinul de care are nevoie și să i se ofere oportunități și mai ales mediul propice pentru a trăi decent și pentru a avea o viață frumoasă.
O recomandă experiența în funcția de Redactor-Șef al revistelor Bebelu și Mamă de profesie, dar și al site-ului Bebelu.ro.