Tea este un bebeluș vesel și luminos. Este calmă și numai bună de iubit, iar pe stradă stârnim mereu admirația trecătorilor, pentru că Tea zâmbește cu poftă oricui.
1+1=1
Lumea înainte de Tea era din altă dimensiune. N-am simțit niciodată nevoia acută de a avea un copil, cu atât mai mult cu cât am considerat că nu mi s-ar potrivi și că nu i-aș putea oferi toată dragostea de care are nevoie un copil, ca să crească frumos. Credeam cu tărie în faptul că nu este neapărat necesar să fii părinte și este sănătos să nu îți dorești copii. Apoi, pe neașteptate, a venit Tea și mi-a demolat toate teoriile.
1-1=2. 2+1=<3
Tea e minunată! Ne umple zilele de bucurie și reușește să cotrobăie după emoții și trăiri bine ascunse în adâncul sufletului nostru. Au trecut doar 6 luni, dar au fost cele mai intense și mai accelerate luni din câte am trăit.
Sfaturile mămicilor m-au pregătit pentru un bebeluș cu multe nevoi, care plânge mult și nu doarme noaptea. Așa că m-am înarmat cu multă răbdare și am așteptat-o îngrozită pe Tea, știind că viața așa cum o știam se va schimba radical. Tea este un copil cuminte și răbdător, dar în ciuda acestui lucru, prima noapte în care s-a trezit de două ori m-a adus în pragul disperării.
Între două „profesii”
Sunt designer grafic și iubesc la nebunie ceea ce fac! Înainte cu o seară de a naște, terminam un proiect de design editorial. Proiectele variate și provocările care vin la pachet cu ele mă împlinesc și mă fac un om mai bun. Mă ajută să fiu o mamă mai bună, pentru că un client mulțumit și un proiect interesant mă fac să mă simt al naibii de bine!
Îmi împart ziua între computer și Tea. Pentru că suntem în plină erupție dentară, zilele astea câștigă Tea. Încerc să iau proiecte și să fac față provocărilor cotidiene. Dacă trebuie să am o întâlnire cu un client în miezul zilei, o echipez și o iau cu mine. Câteodată este frustrant. Câteodată este obositor. Câteodată mă culc seara mulțumită și liniștită. Dar, de cele mai multe ori, încerc să fiu o super-mamă care le face pe toate: să lucreze, să petreacă timpul cu Tea, să o alăpteze câteodată la interval de o oră, să facă curat și să pună ceva pe masă.
Când doarme Tea, reușesc să rezolv multe de pe lista zilnică. Când este agitată și doarme o oră legată pe zi, prefer să las totul și să am grijă de ea și s-o iubesc.
Am un sprijin real în soțul meu. Mă ajută și mă susține cum poate. Serile și în unele weekenduri își petrece tot timpul cu Tea, ca să pot lucra sau să mă mai recreez.
Tea a venit în cel mai rău moment posibil, însă este cel mai frumos dar pe care mi l-a dat viața. Încerc să-i dau tot ce pot mai bun și s-o iubesc cum pot mai bine și mereu sunt nemulțumită de rezultat. A doua zi o iau de la capăt, și încerc din nou. Și uite că reușesc pe zi ce trece mai bine și mai mult.
Este dificil să te împarți între muncă și un bebeluș, dar și mai greu este să îți dorești să le faci bine pe toate: alăptat exclusiv la cerere, sisteme ergonomice de purtare, scutece textile, folosit la maximum timpul în care doarme, documentare pentru cele mai bune scheme de diversificare și multă iubire. În multe seri, pun capul pe pernă și mă gândesc ce trebuie să fac a doua zi, cum să-mi organizez timpul. Sunt obosită și nemulțumită poate pentru că ziua care tocmai s-a încheiat nu a fost productivă.
Realizez că organizarea la sânge este cheia succesului… și că sunt perfecționistă.
Însă dimineața, când mă trezesc în gângurelile unui bebeluș proaspăt și înfometat, mă umplu pe loc de energie și dragoste, pentru că Tea a reușit ce n-a reușit nimeni până acum: m-a ajutat să mă descopăr ca mamă și, în sfârșit, m-a ajutat să mă iubesc!
CEO la grupul Creative Art.
Îl recomandă experiența de Art Director și Publisher al revistelor Căminul, Bucătăria pentru toți, Bebelu, Industry Insights, și suplimentului ziarului România liberă.