Anxietatea este una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală atât în rândul adulților, cât și în rândul copiilor. În cazul adulților, anxietatea poate fi deranjantă și mulți dintre noi îi facem față cu mare greutate, dar în cazul copiilor, anxietatea poate fi dureroasă și poate crea sentimente de neputință în inimile părinților. În plus, tot în cazul copiilor, simptomele de anxietate le pot imita pe cele ale problemelor de concentrare sau de învățare, căci copiii nu se pot concentra dacă sunt îngrijorați sau stresați. Cu adevărat, părinții se simt neputincioși văzându-și copiii că se luptă să facă față răspunsurilor lor emoționale și fizice.
În calitate de părinți, vrem să le arătăm că îi iubim, că îi susținem și că îi protejăm. Când anxietatea se manifestă la un copil, poate fi dificil să înțelegem cum anume am putea să îi sărim în ajutor. Toți copiii sunt diferiți și ceea ce funcționează bine pentru un copil ar putea să nu funcționeze pentru alt copil. Pentru a învăța cum să gestionăm simptomele anxietății și cum să facem față factorilor declanșatori, avem nevoie de timp și de practică. Uneori, o simplă jucărie pe care copilul o iubește poate face o mare diferență într-un moment în care anxietatea atinge punctul culminant.
Părinții își pot ajuta copilul încercând unele dintre aceste strategii simple:
- Joacă. Uneori, mâinile inactive sunt cele care declanșează anxietatea, iar pentru mulți copii cu anxietate, lipsa de activitate nu este deloc recomandată. Jucăriile tip LEGO pot fi extrem de utile pentru a calma o minte agitată sau pentru a împiedica mâinile inactive din a face ceva distructiv sau obraznic, ceea ce adesea se întâmplă când anxietatea este scăpată de sub control. Pe lângă LEGO, și jocurile teatrale sunt utile, căci îl determină pe copil să se exprime și să comunice sursa anxietății sale fără ca măcar să știe că face asta.
- Strategii de relaxare. Echilibrarea răspunsurilor emoționale și a celor fizice atunci când un copil se află în modulul luptă sau zboară – acesta fiind un termen foarte comun pentru a descrie anxietatea – poate fi realizată prin mai multe moduri diferite. Multe jocuri pentru copii sunt potrivite pentru calmarea stării de anxietate, la fel cum sunt și cărțile de colorat, muzica sau orice obiect care redă copilului starea de liniște și siguranță. Respirația profundă cu ochii închiși este și ea de mare ajutor. Respirând cu ochii închiși este o metodă simplă prin care se blochează stimulentele externe și care ajută la calmarea copilului înainte ca factorii declanșatori să provoace o criză ireversibilă de anxietate. De exemplu, puteți alcătui un kit de relaxare. Acest kit poate conține o multitudine de articole, cele mai multe dintre ele putând fi alese de către copil. Muzica, desenele animate acompaniate de popcorn sau un amestec calmant de uleiuri esențiale pot face parte din kitul de relaxare.
- Scrieți. Părinții sunt cei mai în măsură să își încurajeze copiii să scrie pe foaie toate grijile lor, toate motivele de tristețe, de panică sau de disperare, după care copilul poate sfâșia acea foaie care conține grijile lor. Astfel, copilul poate învăța să își exprime emoțiile, după care să se descotorosească de ele. Scriind, acele griji exprimate devin tangibile, iar dacă sunt tangibile, înseamnă că cel mic își poate arunca grijile la gunoi, indiferent de cât de îndepărtate sau improbabile erau acele gânduri. Această metodă va ajuta la destrămarea ciclului gândirii negative care poate exacerba anxietatea.
Nu în ultimul rând, este esențial ca părinții să discute cu copilul lor și să îl asigure că sunt acolo pentru el și că își poate exprima anxietatea în cuvinte. Puteți să vă întrebați copilul de ce este îngrijorat sau ce anume îi provoacă supărare. Puteți să îi spuneți că nu este nicidecum singur, căci singurătatea este una dintre cele mai frecvente temeri în rândul copiilor cu anxietate. Trebuie doar să îl asigurați că sunteți acolo pentru el, la fel cum sunt și frații sau surorile, bunicii sau mătușile și că poate trece fără probleme peste orice stare. În plus, vă puteți asigura copilul că toată lumea are tot felul de frici și de griji, inclusiv voi, părinții. Uneori, copiii se raportează mai bine atunci când știu că și cei mari trec prin stări similare. Apoi, concentrați-vă asupra părților pozitive. Învățați copilul că întotdeauna există ceva pozitiv în fiecare situație și că trebuie să își antreneze creierul pentru a depista și părțile pozitive, nu doar pe cele negative.
O recomandă experiența în funcția de Redactor-Șef al revistelor Planul Casei Mele și Casa Mea.